compozitie chimica opiu

10-13%alcaloizi totali, 10-15%apă, 20% zaharuri, acizi organici (meconic 5%, lactic. fumaric).

opiul

Opiul se obţine numai pe cale manuală. Recoltarea are loc la circa 12 zile de la căderea petalelor florilor, atunci cînd ea se face prin intermediul scarificării (capsulele de mac sunt incizate cu nişte lame speciale numai pînă la jumătatea capsulei), operaţie desfăşurată numai pe timp frumos. Datorită inciziilor, latexul din capsulele de mac, alb la început se brunifică şi se coagulează. Astfel coagulat, se raclează cu ajutorul unui răzuitor din lemn sau din metal. Latexul rezultat se usucă la soare cu atenţie pînă cînd capătă consistenţa unei paste foarte dense şi este brunifiact complet este strîns în bucăţi de dimensiuni variabile şi presat în forme variabile. Conţine circa 10-12% alcaloizi, 10-15 % apă, acizi organici, rezine etc. Prin încălzirea opiului bază la temperaturi scăzute se obţine o soluţie de culoare maronie care supusă filtrării pentru îndepărtarea reziduurilor vegetale şi apoi evaporării are loc formarea unei pudre care reprezintă forma “opiu de fumat” cu un conţinut mult mai mare de morfină faţă de latex.

Comertul cu droguri

Comerţul cu droguri este o formă a criminalităţii organizate, frecvent fiind implicată mafia, care se ocupă cu vânzarea de droguri ca heroină, opiu, haşiş, cocaină. De cele mai multe ori fiind un comerţ ilegal, neadmis de autorităţi. Acest comerţ este ratificat în măsurile ONU de combatere a criminalităţii. Printre măsurile de combatere folosindu-se în cazuri extreme măsuri de represalii militare. Cu toate acestea în prezent comerţul cu droguri înfloreşte, întinzându-se în rândul tineretului. Veniturile realizate se cifrează la ca. 500 de miliarde de dollari pe an. In Germania această activitate este considerată ilegală, şi se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare, conform articolului §§ 29 ff din codul penal (BMG), în cazuri speciale de vânzare de droguri la minori pedeapsa poate fi mărită la 15 ani privare de libertate.

Consecinţe ale abuzului de heroină

Consecinţe ale abuzului de heroină
O doză crescută de heroină (aşa numita overdose) este fatală.
Datorită schimbului de materiale (seringi) în special între consumatorii de heroină, există un risc uriaş de contaminare cu HIV sau virusul hepatitei.
Moartea datorită introducerii substanţelor de diluare (chinină, zaharoză, talc).

Tratamentul intoxicaţiei cu heroină
Supradoza (overdose) de heroină este tratată de obicei cu un antagonist opioid, de regulă naloxonă sau naltrexonă, care are o înaltă afinitate pentru receptorii opioizi dar care nu îi activează. Această blocare se manifestă imediat prin declanşarea sindromului de retragere (withdrawal syndrom). Dezavantajul acestor antagonişti este timpul de înjumătăţire relativ scurt comparativ cu alte opioide, şi de aceea trebuiesc administrate de mai multe ori pe parcursul unei zile. Se consideră că moartea prin supradoză de heroină este foarte rar întîlnită, moartea unor heroinomani datorîndu-se probabil mai mult substanţelor de diluare (în special chinina). Studiile efectuate încă din 1920 au scos la iveală ca administrarea unei doze chiar de 1600-1800mg (de circa 160-180 ori mai multă decît aşa-zisa doză de recreere) nu a condus la deces. Este posibil ca un rol foarte important să îl joace puritatea heroinei dar mai ales impurităţile din ea (dacă în 1980 procentul de heroină era de numai 3,6 mg/100mg doză la un preţ de 3,90$, în 1999 probele recoltate din capturile făcute au scos la iveală un procent de 38,20% la un preţ de 0,80$). Alţi antagonişti care sunt utilizaţi în tratarea intoxicaţiei cu heroină (şi nu numai) sunt:

traficul de heroina

Încă din anii 1700-1800 opiul a constituit un prilej de război între China şi Marea Britanie (Razboiul opiului); a continuat să suscite un interes enorm datorită profiturilor care se dovedeau din ce în ce mai mari; aceste profituri nu puteau scăpa atenţiei Mafiei, iar atunci cînd Lucky Luciano a fost trimis în Sicilia pentru e pregăti invazia americană, el a lucrat în paralel şi la dezvoltarea fabricilor de heroină din Sicilia, iar de aici şi pînă la legăturile cu Mafia Corsicană nu a mai fost decit un pas.Datorită extinderii legăturilor cu Mafia Corsicană, Lucky Luciano a pus bazele dezvoltării mai întîi în Vietnam (provincie franceză), iar de aici în întreaga Asie de Sud Est.Anii 1960 -1970 aduc declinul Turciei şi a Iranului în materie de producţie de opiu, în timp ce Triunghiul de Aur( Myanmar, Thailanda, Vietnam, Laos şi provincia Yunan din China) începe să devină principalul furnizor de opiu şi heroină. Războiul din Vietnam va asigura suportul logistic pentru ca acest trafic să devină mondial, după ce la început era de natura zonală (peste 15% din soldaţii americani erau dependenţi de heroină).În zilele noastre , peste 80 % din producţia mondiala de heroină este furnizată de Afghanistan (exista unele păreri conform cărora şi China ar fi un important furnizor de heroină). Se pare că heroina de pe pieţele americane ar avea ca sursă şi macul cultivat în regiuni întinse din Mexic (reg Sinaloa) şi Columbia.

producerea heroinei

Ca materie primă pentru obţinerea heroinei este opiul obţinut prin procesele de rafinare. spre deosebire de LSD(diamida acidului lisergic), sinteza heroinei presupune solide cunoştinţe de sinteză chimică şi de chimie. O heroină pură este foarte greu de obţinut în primul rînd datorită faptului că substanţele care intră în sinteza heroinei sunt din ce în ce mai greu de obţinut din cauza reglementărilor drastice, dar şi datorită faptului că ultima fază din sinteza heroinei este foarte greu de produs avînd şi un potenţial periculos foarte mare.Etapele de lucru sunt:
morfina este izolată din opiul brut (prin dizolvare în apă în prezenţa de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac).
morfina este tratată cu anhidridă acetică în cantităţi egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850
purificarea moderată în prezenţă de apă şi acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execută purificarea)
încălzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool şi cărbune activat pînă la evaporarea alcoolului
acest al 5-lea pas este opţional datorită periculozităţii sale. Prin acest pas se obţine heroina pură destinata uzului injectabil ( aşa numita heroină nr 4). Heroina deja purificată este supusă (după prealabila dizolvare în alcool) acţiunii unui amestec format din eter şi acid clorhidric. Pericolul este dat de volatilitatea eterului şi de potenţialul său exploziv.De obicei heroina pentru uz este diluată cu lactoză , amidon, pentru a creşte numărul de doze.

compozitie farmaceutica heroina

Heroina este catalogată ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzaţia de euforie dispare şi se instalează toleranţa. Asemănător cu morfina, are tot acţiune antagonistă asupra receptorilor µ (miu), determinînd din această cauză aceleaşi efecte ca morfina, dar cu o viteză mult mai rapidă. Acest lucru se datorează liposolubilităţii pe care o imprimă moleculei de heroina cele 2 grupări acetil, datorită acesteia heroina avînd o mai mare putere de penetrare a barierei hematoencefalice. La administrarea intravenoasă, datorită liposolubilităţii sale crescute, heroina are putere de penetrare rapidă. Timpul de înjumătăţire a heroinei este de 15-30 minute, fiind rapid transformată într-un compus 6 MAM (se pare ca sub acţiunea carboxilesterazei care acţionează şi în metabolismul cocainei) în ficat, creier, inimă. 6MAM este apoi convertit în morfină, metabolizată în ficat şi excretată ca glucuronat. O mică cantitate este excretată nemodificată în urină. Ea acţionează asupra receptorilor opioizi miu endogeni, răspîndiţi în anumite zone ale creierului, măduvei spinării. Heroina, împreună cu alte opioide este agonist pentru neurotransmiţătorii endogeni (beta endorfine, dinorfinele, leu-enkefaline si met-enkefalinele). Corpul răspunde la acţiunea heroinei prin reducerea (uneori oprirea) sintezei de endorfine (substanţe sintetizate de către organism şi eliberate la nivelul creierului şi a nervilor pentru atenuarea durerii). Această stopare sau reducere a sintezei creează mecanismul de dependenţă al heroinei.